Oportunitatea unei infrangeri

Primul motto: “Nimic nu reuseste atat de plenar ca esecul” (Legile lui Murphy)

Al doilea motto: “Cand esti in groapa si vrei sa iesi, mai intai opreste-te din sapat” (Legile lui Murphy)

 

La alegerile din anul 2000 PNTCD a iesit din Parlament si intrat in istorie. La aproape doua decenii distanta, PNL a atins acel punct de minim imperios necesar unui proiect de “turnaround”, situat insa suficient de sus pentru a exista resursele de a mai iesi la suprafata. Daca va dori.

PNL a inceput sa coboare pe tobogan de cativa ani incoace, inca de la formarea USL, o alianta contra naturii care pe termen scurt a adus beneficii, insa pe termen lung a costat mai mult. Partidul nu are un discurs corect pozitionat, nu are diferentiator, nu are consistenta si constanta in idei, nu are purtatori adecvati de mesaj, nu are ingredientele necesare pentru a ocupa un loc distinct in mintea consumatorului, in cazul nostru, a alegatorului si implicit a cazut ca musca intre geamuri la aceste alegeri. Liberalii autentici nu se prea mai regasesc in el, dar nici in celelalte formatiuni. Pentru cei care doresc innoirea clasei politice, diminuarea coruptiei si a birocratiei, acest PNL nu genereaza credibilitate.

Rezultatele acestor alegeri ne releva faptul ca potentialul electoral al unui proiect politic centrat in jurul liberalismului autentic, al ideilor pro piata libera si proprietate privata este de cca 40 %. Si aici calculez empiric cam 70-80 % din cei care au votat acum cu PNL, USR, ALDE, PMP, un procent mai mare de 50 % din actualii absenti, chiar si cateva procente care acum au votat acum PSD sau alte proiecte politice, inclusiv UDMR.

Opozitia si asumarea inechivoca pentru urmatorii ani a unei atare abordari, poate duce un proiect al celor care realizeaza faptul ca dezbaterea ideologica a viitorului nu va fi intre diferite doctrine politice pana mai ieri traditionale, ci intre “etatism” si “mai putin stat”, la un rezultat viitor de peste 30 %.

Societatea romaneasca dispune teoretic de resursele umane pentru o forma de constructie a unui proiect. Ele sunt acum disipate prin PNL, prin USR, prin alte formatiuni politice, printre formatorii de opinie si prin alte structuri ale societatii civile neimplicata politic. La nivel programatic, doar Miscarea Liberala si-a asumat transant o astfel de pozitie, insa acest partid nu a participat la alegerile generale.

Atingerea unui astfel de obiectiv nu este doar o chestiune partizana sau de importanta secundara. Este vitala pentru evolutia Romaniei pe termen scurt, mediu si lung. Este un pilon al luptei pentru libertate individuala, proprietate privata, piata libera si bunastare si impotriva expansiunii statului, a revenirii comunismului, totalitarismului si in final a saraciei generalizate.

Prima sansa intr-un astfel de demers o are inca PNL, detinator al unui brand relevat si notoriu, al unei reprezentari in Parlament si in administratia locala. Daca va valorifica sau nu aceasta oportunitate, raspunsul va fi aflat in urmatoarele luni. De autentici sau de impostori, locul “in piata” va fi probabil ocupat oricum, asta daca cumva “sistemul” nu va merge pe clasicul si validatul “divide et impera”.