Legea Preventiei teoretic nu ar fi rea, insa potentialele efecte pozitive asupra mediului de afaceri sunt mult supralicitate. Cel mai bun efect pe care il are aceasta lege, chiar inainte de a intra in vigoare, este insa acela ca reliefeaza o jungla amazoniana plina de pericole legislative pentru mediul de business.

Daca se citesc cu atentie legile la care preventia face referire, observam ca in total sunt prevazute legal cateva mii bune de contraventii si infractiuni sanctionabile financiar, de situatii pentru care firmele pot fi amendate drastic.

Nu am mai luat in calcul si faptul ca nu toate ministerele au contribuit cu exceptari, iar administratiile locale si alte organisme care pot amenda nu au facut-o nici ele deloc.

Cele 333 contraventii pe care legea le vizeaza, atentie – doar pentru a fi iertate pentru 90 de zile o data la 3 ani de amenda la prima vizita a organului de control sunt deci putine cand le raportam la totalul contraventiilor prevazute de catre respectivele legi.

Mai mult – sunt dintre cele mai nesemnificative si cazurile apar probabil arareori in practica, referindu-se spre exemplu si la sfere precum ucenicia la locul de munca, la egalitatea de sanse, la dialogul social, la Rezervatia Biosfera Delta Dunarii samd, a le analiza punct cu punct poate fi un exercitiu interesant pentru cei tentati sa “plece dupa fenta”.

Realitatea este insa infioratoare, se revela un motiv (sau 1000…) in plus pentru care antreprenoriatul este o activitate riscanta iar recompensa asumarii riscului (profitul) este foarte justificata, contrar perceptiei care se face simtita in ultimul timp in societate.

Cele 140 de acte normative la care legea face referire si miile de situatii in care poti fi amendat in baza lor pot fi si ele o cauza suplimentara pentru care in ultima perioada dispar mai multe firme decat apar si singura forma prin care statul ajunge sa influenteze statistica despre efervescenta mediului antreprenorial romanesc este sa bage in perfuzie o finantare 100 % pentru proiectele din Start-up Nation.

Prin urmare, o astfel de lege a preventiei nu se poate constitui nici pe departe in “cea mai asteptata lege de catre mediul de afaceri”, mai e cale lunga pana acolo. Teoretic, o lege a preventiei ar putea fi utila, la prima vedere suna bine. De asemenea, 333 pare un numar mare.

Poate ca pe unii, faptul ca nu vor mai plati amenda daca sunt prinsi o data depasind viteza pe canalele navigabile ale rezervatiei din delta sau recoltand stuf fara autorizatie ii incanta. Sau daca sunt prinsi o data nerespectand prevederile legislative privind inregistrarea demisiei. Sau daca nu depun spre publicare contractul colectiv de munca la nivel de sector de activitate. Legea preventiei e plina de astfel de exceptii.

Insa ce faci cu celelalte mii de situatii legal contraventionale, cu o probabilitate mult mai mare de a aparea in viata unei firme ? Toate sunt atat de importante pentru societate incat sa fie necesare sanctiuni pecuniare semnificative ? Sau sunt doar mijloace de a alimenta bugete personale sau de stat ?

Iar problematicile mediului de business pe zona birocratica a conformarii realmente tin de alte aspecte.

Una din problematici este aceea ca, datorita multitudinii de reglementari si de restrictii mai mult sau mai putin necesare si a frecventei schimbarilor aparute, mediul de afaceri (mai ales la nivelul antreprenorilor mai mici, care au resurse foarte limitate de gestionare) nu le poate cunoaste pe toate pentru a incerca sa se conformeze permanent acestora.

O alta problematica este reprezentata de marimea costurilor conformarii 100 %, a adaptarii la toate prevederile legilor, normelor de aplicare, regulamentelor, ordinelor, deciziilor samd provenite de la multitudinea de institutii publice care vin intr-un fel sau altul in contact cu firma, costuri care vor afecta pe actionari (antreprenori) si pe clienti.

In final, avem de-a face si cu interpretabilitatea multora dintre ele si cu faptul ca un “organ de control” daca vrea sa iti gaseasca o “neconformitate” o va gasi, o va sanctiona dur (amenzile nu sunt deloc mici), indiferent de cat de relevanta este acea “neregula” pentru clienti, furnizori, angajati, mediul ambiant si alte parti alte ecosistemului. A devenit axiomatic faptul ca oricat te-ai stradui, perfect nu vei fi niciodata si implicit vei fi potential sanctionabil. Oare de ce ?

Prin urmare, mediul de afaceri si clientii acestuia au nevoie de o dereglementare, de o simplificare, adica de o legislatie mai putin stufoasa, care sa nu se modifice des, neinterpretabila, au nevoie de mai putine institutii si “organisme de control” cu care sa interactioneze (de preferinta cat mai rar) si de un sistem sanctionator proportional cu marimea impactului negativ al eventualei neconformari. Careia din aceste nevoi ii raspunde legea preventiei ? Din pacate, niciuneia.

Legea preventiei iti zice (pe scurt) altceva: “Maestre – ca si pana acum, eu agent constatator vin la tine, constat neregulile, dar daca vreuna e pe lista de 333 de exceptii, doar in cazul ei – o data la 3 ani nu te sanctionez “din prima”.

Legea ma obliga sa te avertizez, sa intocmesc un “plan de remediere”, sa iti dau un ragaz pentru a te conforma celor ce iti spun, sa vin inapoi in 3 luni si sa te sanctionez pecuniar atunci, daca nu ai rezolvat”. Adica eu ca si contribuabil sa fiu multumit ca zapciul nu m-a batut rau de prima data daca am gresit doar putin. Da – din aceasta perspectiva, e un pas inainte si trebuie apreciat ca atare.

Insa aceasta lege nu va putea niciodata sa rezolve problematica de fond, care consta in multitudinea de reglementari, de institutii, de obligatii (multe inutile) de respectat si de sanctiuni posibile.

In schimb, tocmai ce se da mai mult de lucru celor din institutiile statului si mediului de business. Noi documentatii pe care unii oameni trebuie sa le scrie si altii trebuie sa le parcurga si sa si le insuseasca, noi costuri.

Trebuie sa se “elaboreze materiale documentare si ghiduri”, sa se “difuzeze”, sa se “indrume”. In plus, ministerul are “obligatia sa dezvolte si sa opereze un portal dedicat”. Apoi, posibil ca in viitor volumul de munca sa se mareasca, firmele vor trebui revizitate, deci costurile de gestionare cresc, resursele pot deveni insuficiente, salariile trebuie sa creasca si ele, noi oameni trebuie sa fie angajati in sistem.

Carevasazica statul va avea nevoie de bani, trebuie sa crestem deci veniturile bugetare, ghici cine va plati ? Prin urmare, expansiunea statului – cel mai periculos flagel al lumii de azi – continua, prin acumularea de legislatie.

Alternativ – daca eu ca si factor politic sunt realmente interesat de a face un bine mediului de business, trebuie sa ma asigur ca simplific legislatia reducand fizic numarul de acte normative, reducand numarul institutiilor si impactul “organelor de control”, reducand la strictul necesar numarul posibilelor comportamente sanctionabile si recalibrand amenzile, de preferat in consultare cu mediul de afaceri.

Din aceasta perspectiva, spre exemplu, o tinta de a ajunge la maxim 1000 de astfel de situatii sanctionabile pana in 2018 se poate constitui intr-un indicator de performanta relevant pentru un guvern si ministrul respectiv ar ramane in istorie.

Daca numarul situatiilor pasibile de amenda ar scadea semnificativ, mediul de afaceri le-ar putea cunoaste si stapani, nici nu ar mai fi nevoie de o lege a preventiei. Dar probabil ca visam cu ochii deschisi si intre timp ne bucuram ca ni s-a mai lungit lantul cu o za …

Articol publicat in: https://www.zf.ro/opinii/octavian-badescu-sameday-legea-preventiei-nu-ar-fi-rea-insa-potentialele-efecte-pozitive-asupra-businessului-sunt-mult-supralicitate-16222897